Doar urmele rămân

            Într-adevăr, după trecerea omului prin această lume, doar urmele sale rămân pe Terra, pentru că trupul dispare în materia inertă, iar sufletul ajunge în Universul complementar, devenind  o componentă integrată în Spiritului universal. Mai concis, să nu uităm că suntem trecători în Universul nostru, iar urmele amintirilor sunt faptele care au rămas după  manifestarea  biologică.
            Într-o exprimare sugestivă, viaţa şi moartea  formează o unitate de contrarii în devenirea sistemelor biologice, prin derularea unor  programe tulburătoare   care “ciclează” nivelele inferioare în favoarea celor superioare. Programul “pentru sine” îşi afirmă măreţia în programul “pentru specie” care proiectează indivizii în eternitate.  De fapt, devenirea  nivelelor superioare este asigurată de “primenirea” nivelelor inferioare.
            Fiinţa umană se distinge  în  cadrul  biosferei  prin conştiinţa de sine și de relaționare cu  mediul înconjurător, trăire emoțională, reflectare cu înţeles, orientare către un ideal, abstractizare și generalizare, imaginație și creativitate, gândire explicativă și proiectivă.
            Pe traiectoria devenirii dialectice, omul a devenit  producător şi consumator de cultură, nu doar de  substanţe nutritive şi energie.
            La nivel de individ, conștiința  este rezultatul interacțiunii dintre trup și suflet, componente duale care se  armonizează pe diverse nivele în manifestarea vieții.
            În ontogenie, conştiinţa umană apare progresiv, după primele luni de la nașterea pruncului, atunci când structurile anatomice şi procesele fiziologice au ajuns la un anumit grad de complexitate. Pe măsura dezvoltării ontogenetice,  se accentuează caracteristicile individuale, pentru că fiecare om porneşte în viaţă cu o zestre ereditară specifică şi străbate o traiectorie existenţială singulară – marcată de valorile culturii şi civilizaţiei comunităţii din care face parte. 
            În filogenie, conștiințele individuale se integrează în conștiința socială, care reprezintă  un factor esențial pentru dezvoltarea culturii și civilizației, conceptul fiind raportat la cei ce suntem, cei care au fost și cei care vor urma.
            Este fascinant că devenirea  Existenţei capătă  semnificaţie şi valoare prin intermediul ființei umane, având disponibilități deosebite, relaționare cu sine și cu lumea din jur, cunoașterea dialectică a diversităţii structurilor şi  proceselor din realitatea obiectivă, reflecția la graniţele dintre cauzalitate şi întâmplare, libertate şi necesitate, frumos și urât, bine și rău, dreptate și nedreptate, adevăr și minciună.
            Altfel spus, posibilitățile omului de a lăsa urme în mediul socio-cultural în care trăiește sunt practic nelimitate, depind de personalitatea sa, de voință, temperament și caracter, empatie, de poziția socială în care ajunge și de soluțiile creative utilizate la rezolvarea problemelor vieții.
             Saltul de la animalitate la umanitate face trimitere la rolul și statutul omului în Univers, având menirea  de a se integra pe deplin în societate, de a-și cunoaște  rădăcinile și valorile culturale naționale, cu respectarea altor culturi și a valorilor universale, de a se bucura de viață în scurtul interval de timp cât îi este dat să trăiască pe Terra, dar  și să lase urme benefice pentru cei care vor veni după ce va părăsi această lume.
            Conduita fiecărui om trebuie raportată la  codul moral și cadrul legislativ, fiind unică și deosebit de complexă, iar efectele acțiunilor sale trebuie analizate dialectic, în măsura în care sunt benefice sau dăunătoare societății.
            Unii își dedică viața carierei profesionale și creativității, alții sunt atrași de politică sau  de mediul afacerilor, există și categoria celor care  preferă traiul comod și câștigul cu efort minim, dar și a celor preocupați de educarea  și asigurarea prosperității urmașilor.
            Desigur, este dificil de caracterizat viața cuiva, cu bune și cu rele, chiar și a propriei persoane, pentru că fiecare are repere genetice și socio-culturale deosebite, în termeni filosofici, universul uman fiind o unitate în diversitate.
            Pe de altă parte, judecățile de valoare se modifică în cursul timpului, ceea ce era considerat pozitiv în trecut, ar putea să fie negativ în viziunea celor din  prezent sau din viitor. 
            Faptele bune sunt adevărata măsură a trăirii vieții, aspect remarcat de filosoful francez Jean-Jacques Rousseau: “Viaţa se scurge într-o clipă, ea nu este nimic prin sine însăşi, valoarea sa depinde de întrebuinţarea ei. Singur binele rămâne şi tocmai el înseamnă ceva.”
            Alte cugetări din tezaurul de înțelepciune universală:
• Omul este măsura tuturor lucrurilor. Protagoras
• Sunt Om şi nimic din ce este omenesc nu-mi este străin. Terentius
• Cunoaşte-te pe tine însuţi. Socrate
• Caracterul oamenilor se poate judeca după faptele  lor. Voltaire
• A trăi înseamnă mai întâi a alege. Georges  Bernanos
• Ştiinţa fără conştiinţă nu este decât ruina sufletului. Rabelais
• Ne naştem şi trăim pentru societate.  Boileau
• Să dăruiești totul, să sacrifici totul fără speranță de răsplată: asta înseamnă iubire. Albert Camus
• Binele care-l faci scrie-l pe nisip, ceea ce primeşti scrie pe lespede de marmură. Goethe
• Educaţia este cel mai frumos dar pe care îl poate dobândi omul. Platon
• A fi sau a nu fi, acesta este întrebarea.  William Shakespeare
•  Inteligența reprezintă capacitatea de a te adapta la schimbări.
             Înscrierea în granițele comportamentului civilizat, înseamnă să-ți respecți semenii și să  contribui după posibilități la progresul societății, să conștietizezi că libertatea este o necesitate înțeleasă, iar interesele generale au prioritate față de interesele de grup sau individuale.
            Vă mărturisesc, stimați cititori, că, în vara lui 2023,  am avut o mare surpriză, atunci când am găsit în comerț ochelari fără rame pentru lentile, variantă constructivă pe care am conceput-o în urmă cu peste două decenii.

  

          Încă din anul 1999, am înregistrat la OSIM propunerea de invenție CBI nr. 99-00303, cu titlul “Ochelari cu lentile monobloc”, în care prezint avantajele acestei soluții constructive.
            În continuare, vă prezint  copia propunerii de invenție din anul 1999.

            Din descrierea  CBI nr. 99-00303, se constată că  soluția constructivă pentru ochelari cu lentile monobloc – realizate dintr-o singură bucată din material transparent – s-a dovedit utilă,  fiind  întâlnită la ochelarii pe care i-am găsit în comerț în anul 2023.
            În momentul când scriu aceste rînduri, starea mea sufletească se află între regret și bucurie, mai precis, regret că nu am reușit să pun în practică varianta propusă de ochelari,  dar am satisfacția că am contribuit câtuși de puțin cu idei novatoare în domeniul opticii, pentru binele semenilor noștri, în vremuri marcate de o dinamică socială profundă.

Name: Vasile Tudor Date, place of birth: 01.01.1954, Arges, Romania Parents: Petre, Ioana Spouse: Sidonia Children: Paul Lucian, Laurentiu Sebastian, Education(institute,degree,date): Bucharest Faculty of Physics(1976-1981), Bucharest Faculty of Electronics and Telecommunications(1983-1987) Career: professor of physics Scientific activity and applicable research: *studies, articles published in mass-media *scientific conveyances *patents and proposal of inventions *interdisciplinary paper „Alma Lux” Websites: http://www.telisavonline.ro https://independent.academia.edu/VasileTudor6 https://iteach.ro/pg/profile/vasile.tudor

Lasă un răspuns