Încă de la declanșarea sa în martie 2020, au existat numeroase păreri că pandemia Covid-19 va marca profund omenirea, nu numai în plan medical, ci și prin efectele economice, sociale, culturale și politice.
Gândiți-vă doar la învățământ, care pare în derivă pe un ocean necunoscut fără un far călăuzitor în depărtare. Numai lideri și manageri educaționali veritabili, pricepuți și responsabili îl mai pot menține pe linia de plutire și conduce la un port salvator.
Telemunca este o posibilitate oferită de mediul virtual pentru a desfășura activități utile de la distanță, fără să existe riscul de infectare cu agenți patogeni, însă nu poate fi generalizată în orice situație. Diversele variante de teleșcoală (învățământ la distanță, educație online, clasă virtuală) sunt deosebit de utile, dar nu pot să substituie învățământul prin relaționare directă în sala de curs sau în laborator, orice exagerare poate avea consecințe imprevizibile pentru destinul generațiilor tinere. Există pericolul ca în perspctivă tinerii să neglijeze interacțiunile directe din mediul real și să devină dependenți de mediul virtual, ceea ce ar afecta trăirea pe deplin a vieții, modificări de comportament, limitarea creativității și consecințe negative asupra sănătății.
În domeniul sănătății, afirmații similare se pot face despre telemedicină, care permite monitorizarea la domiciliu și stabilirea unor scheme de tratament, atunci când este posibil, costurile fiind mult mai reduse.
Pandemia a avut un impact deosebit asupra mentalului colectiv, manifestându-se într-un registru emoțional diversificat, de la frică la curaj, de la pesimism la optimism, de la indiferență la nepăsare și implicare activă în bătălia antivirus.
Chiar și strategiile de apărare adoptate de autorități au fost diferite de la o țară la alta, măsurile de prevenție fiind mai mult sau mai puțin stricte. Spre deosebire de guvernul albanez care a decis să ia măsuri drastice după cinci zile de la confirmarea primului caz de îmbolnăvire, în Belarus nu a fost suspendat derby-ul FC Minsk – Dinamo Minsk, președintele Alexander Lukashenko fiind de părere că “Mai bine să mori în picioare decât să trăieşti în genunchi!”.
Suedia și Bulgaria au adoptat măsuri relaxate de prevenție, Germania și Marea Britanie au implementat treptat măsurile de distanțare socială, iar alte țări, printre care și România, au luat mai multe măsuri simultan, instituind starea de urgență prin care au fost limitate unele drepturi și libertăți cetățenești.
Conform datelor acumulate până la 24 martie 2020 de către European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC), din cele 31 de state din Spațiul Economic European (EEA):
● 29 de state (94%) au instituit închiderea unor instituții de învățământ;
● 28 de state (90%) au instituit închiderea spațiilor publice (precum restaurante, teatre, etc);
● 27 de state (87%) au impus interzicerea evenimentelor care implică grupuri mari de oameni;
● 26 de state (84%) au adoptat măsuri de distanțare pentru grupurile sociale vulnerabile;
● 21 de state (68%) au impus închiderea unor locuri de muncă, împreună cu încurajarea efectuării activităților profesionale de la distanță (de acasă, teleworking);
● 17 state (55%) au instituit măsuri stricte de distanțare socială la domiciliu pentru întreaga populație, în anumite regiuni sau chiar la nivel național (lockdown).
Evident, situațiile epidemiologice fiind specifice fiecărei țări, nu a fost posibilă adoptarea unei strategii comune pentru apărarea împotriva noului coronavirus. Totuși, eficiența acestora nu trebuie raportată doar la infectări, ci și la procentul de imunizare pe cale naturală a populației, avînd în vedere că nu există încă un vaccin eficient împotriva noului coronavirus.
Pe de altă parte, imunizarea naturală este mai sigură decât imunizarea pe cale artificială, în condițiile în care noul coronavirus din mediul în care trăim prezintă multe necunoscute și poate suferi diverse mutații genetice. Trebuie să ținem seama că evitarea situațiilor de stres, mișcarea, somnul, spațiile deschise nepoluate și regimul alimentar sănătos contribuie la întărirea sistemului imunitar al organismului.
Deși în Suedia, care s-a bazat pe imunizarea naturală a populației, rata infectării a fost relativ mare față de țările în care măsurile preventive au fost drastice, s-ar putea ca după un anumit interval de timp situația să se inverseze.
Pentru combaterea noului coronavirus, s-au investit sume imense, însă rezultatele obținute nu sunt pe măsura așteptărilor, medicii aplicând scheme terapeutice cunoscute, printre care și injectarea la pacienți a plasmei convalescente, metodă folosită în urmă cu un secol în cazul gripei spaniole.
Inițial, boala Covid-19 a fost prezentată ca o pneumonie atipică, însă, pe măsura extinderii studiilor, s-a constatat că noul coronavirus atacă întregul organism.
Deși virusul SARS-CoV-2 este deosebit de contagios, atunci când sunt luate măsuri eficiente de prevenție, boala nu conduce la o proporție ridicată a cazurilor severe de pneumonie și nici la o mortalitate crescută, în comparație cu gripa sezonieră.
Pe de altă parte, SARS-CoV-2, fiind un virus care a apărut de curând, încă nu se cunosc toate detaliile despre structura acestuia și mecanismele de infectare a gazdei umane.
În principal, virusul este compus dintr-o moleculă de ARN, înconjurată de o serie de proteine structurale și funcționale. Sunt cunoscute patru proteine structurale, și anume:
proteina S (spike), proteina M (membranară), proteina E (de la eng. envelope = anvelopă virală), proteina N (nucleocapsidă).
Dintre acestea, proteina S are rolul de a realiza fuziunea conținutului viral cu celula umană prin legare de receptorul ACE2(enzima de conversie a angiotensinei II), care se găsește în cantități mari în tractul respirator și parenchimul pulmonar. Atașarea proteinei S de ACE2 este favorizată de existența sitului de clivare – un fragment proteic clivat de enzima furină, care se găsește frecvent în organismul uman.
Pe lângă fuzionarea anvelopei virale cu membrana celulară, virusul mai pătrunde în celula umană și prin endocitoză, mai precis, porțiunea din membrana celulară legată de virus formează o veziculă spre interiorul celulei, care se desprinde și introduce virusul în celulă. După intrarea în celula umană, virusul își pierde anvelopa, iar ARN-ul viral se multiplică prin procesele de replicare și transcriere, rezultând noi virioni care propagă infecția.
Ca reacție de apărare împotriva invaziei, organismul activează sistemul imunitar, prin mobilizarea celulelor prezentatoare de antigen (APC), care încorporează virusul, îl digeră, iar proteinele acestuia le fragmentează pentru a obține doar porțiunile specifice SARS-CoV-2.
Aceste fragmente cu rol de antigene sunt prezentate de către APC limfocitelor T citotoxice pentru recunoașterea profilului virusului, răspunsul imunitar ulterior al organismului fiind de două feluri: umoral și celular.
Imunitatea umorală constă în producția a două tipuri de anticorpi specifici împotriva acestor antigene, și anume: anticorpi care apar rapid pe parcursul infecției și dispar rapid (IgM) și anticorpi care apar mai lent și persistă în organism chiar și după vindecarea infecției (IgG).
Imunitatea celulară se referă în general la antrenarea anumitor celule imunitare pentru a recunoaște și distruge virusul, constatându-se la infecția cu SARS-CoV-2 că numărul de limfocite T CD4+ și CD8+ este mai scăzut în sângele periferic (fiind distruse în procesul de eliminare a virusului), însă prezintă concentrații ridicate de markeri de activare.
Din punct de vedere al simptomatologiei, au fost identificate trei etape ale infecției:
1) perioada de incubație – pacientul este asimptomatic și poate să aibă sau nu virusul în secrețiile respiratorii;
2) perioada simptomatică – pacientul prezintă simptome non-severe, iar virusul poate fi detectat;
3) perioada severă – pacientul prezintă o formă gravă a infecției, iar virusul este prezent în cantități mari în secrețiile respiratorii.
Evoluția bolii depinde de răspunsul imunitar al pacientului infectat, în formele asimptomatice și ușoare, sistemul imunitar are o acțiune de anvergură potrivită: atacă virusul și protejează organismul. În această etapă sunt recomandate terapii de stimulare imunitară, ca de exemplu interferonul.
Dacă răspunsul imunitar inițial este ineficient, atunci virusul diseminează în organism, în special în țesuturile bogate în receptorul ACE2, unde se multiplică, distrugând celulele din care este eliberat. Componentele intracelulare rezultate stimulează uneori un răspuns imunitar exagerat, care conduce la inflamație pulmonară și ARDS (sindromul de detresă respiratorie acută), în această etapă de infecție severătratamentul poate include terapii antiinflamatoare specifice,precum tocilizumab sau alți inhibitori de citokine, utilizați în reumatologie.
O echipă de cercetători de la Universitatea din Zürich, examinând probele de țesut de la pacienții decedați, a descoperit că boala produce tulburări grave în circulația sângelui prin leziuni endoteliale, care “pot deteriora inima sau provoca embolii pulmonare sau chiar bloca vasele de sânge din creier sau din sistemul gastro-intestinal”. Pătrunderea virusului în celulele endoteliului se face prin intermediul receptorilor ACE2, care sunt prezenți în număr mare la acest țesut.
Cerrcetătorii de la Zürich consideră că această descoperire, pe lângă faptul poate oferi o explicație rezonabilă pentru varietatea efectelor cauzate de noul coronavirus, reprezintă un pas important în găsirea unor scheme terapeutice eficiente.
Pentru a facilita colectarea rapidă și schimbul datelor de cercetare disponibile privind pandemia Covid-19, Comisia Europeană a lansat platforma http://www.covid19dataportal.org/, care face parte din planul de acțiune ERAvsCorona.
În anunțul prezentat de Comisia Europeană se menționează: ”Noua platformă va oferi un mediu european și mondial deschis, de încredere și scalabil, în care cercetătorii vor putea stoca și distribui seturi de date, cum ar fi secvențe de ADN, structuri proteice, date din cercetările preclinice și studiile clinice, precum și date epidemiologice. Ea este rezultatul unui efort comun depus de Comisia Europeană, Institutul European de Bioinformatică – Laboratorul European de Biologie Moleculară (EMBL-EBI, infrastructura Elixir și proiectul COMPARE, precum și de statele membre ale UE și alți parteneri”.
Îmi exprim speranța ca sintagma “distanțare socială” să nu se generalizeze pe diverse paliere de manifestare umană sub forma diferențelor de rol și statut, a lipsei de empatie, nepăsării și egocentrismului.
Anul 2020 va reprezenta în istorie un reper al redistribuirii la scară mondială a resurselor planetei, existând pericolul polarizării societății, când cei bogați vor deveni și mai bogați, iar cei săraci, dacă nu se vor adapta la aceste vremuri, vor sărăci și mai mult.
Acest “șoc al viitorului” va putea fi depășit de omenire prin înțelepciune, asumare de responsabilități, stabilirea unor criterii juste pentru evaluarea acțiunii umane, a granițelor moralei și comportamentului civilizat, a drepturilor și libertăților cetățenești.
Vom deveni mai responsabili atunci când vom deveni conștienți că nu doar banii contează, iar libertatea reprezintă o “necesitate înțeleasă”. Esența ființei umane este sufletul, exprimat prin crearea de bunuri materiale și valori spirituale perene, iar plăcerile trecătoare ale trupului și bogăția acumulată fără efort duc la pierzanie și degradare morală.
S-ar putea ca și sferele de influență să se schimbe, să apară noi centre de putere pe mapamond, să trăim într-o democrație bazată pe regândirea modului de organizare și conducere a diverselor domenii de activitate, a protecției mediului înconjurător, a colaborării și schimbului de idei novatoare.
Așa cum s-a dovedit în istorie, situațiile de criză profundă, chiar dacă au afectat dramatic omenirea, au reprezentat “salturi calitative” pe noi trepte ale culturii și civilizației. Nu este exclus ca la intrarea în mileniul trei să trăim transformări fără precedent în sfera relațiilor umane, a modului de raportare la mediu, a progresului științific, tehnic și tehnologic. Fără îndoială, specia umană este capabilă să rezolve orice contradicție apărută, având capacitatea de a da sens și valoare întregii Existențe. În situații extreme, orice om singur este neputincios și fragil, dar împreună cu semenii săi devine factorul esențial pentru controlul și organizarea biosferei.
Se poate afirma că suntem la o răscruce a istoriei, denumită sugestiv de acum Covid-19, care face trimitere nu numai la consecințele negative ale pandemiei, ci și la o mare provocare pentru evoluția omenirii pe o nouă treaptă a culturii, tehnologiei și progresului tehnic.
Realizarea unor roboți pentru spitale, dezvoltarea unor teste rapide pentru noul coronavirus, precum și conceperea unor aplicații pentru furnizarea de informații pe telefonul mobil sunt exemple de stimulare a creativității în aceste vremuri critice.
Organizatia Mondială a Sănătății a lansat aplicația WHO MyHealth pe Android, iPhone-uri și Internet, pentru a informa publicul general despre Covid-19, care permite utilizatorilor să verifice dacă au simptone de îmbolnăvire sau dacă în apropiere se află persoane contaminate.
Chiar și unele țări au dezvoltat aplicații de avertizare pe telefonul mobil, care conţin date de localizare a celor infectaţi şi a persoanelor care au intrat în contact cu ei. În programele aplicațiilor sunt incluse instrucțiuni care preiau datele de localizare şi le compară cu locuri prin care au trecut persoane contaminate cu noul coronavirus.
De fapt, contează mai puțin momentul și locul declanșării pandemiei, accentul trebuie deplasat pe descifrarea cauzelor și găsirea rapidă a soluțiilor pentru gestionarea crizei, tragerea unor învățăminte și schimbarea modului de acțiune umană pentru ca astfel de evenimente dramatice să nu se mai repete în perspectivă.
Un exemplu semnificativ pentru credință, empatie și umanitate îl reprezintă Papa Francisc care, de ziua consacrată Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, a donat diverse produse medicale pentru Italia, Spania și România. Din cetatea Vaticanului, pontiful a trimis pentru bolnavii din Suceava infectați cu noul coronavirus: cinci ventilatoare pulmonare (două fiind de ultimă generație), 200 de combinezoane, 900 de măști FFP2 și 5000 de măști sanitare.
Data nu a fost aleasă întâmplător, având în vedere că , alături de numele Mario, papa Francisc a primit la botez și numele Jorge (Gheorghe, “purtătorul de biruință”). După cum a declarat cardinalul Konrad Krajewski, “aceste ventilatoare medicale pleacă acum spre România ca un semn, o îmbrățișare din partea Sfântului Părinte în această situație dificilă pentru lumea întreagă. Sfântul Părinte transmite acest mesaj cald, puternic chiar în ziua onomasticii sale”.
Pentru spiritul de solidaritate, este de remarcat că o aeronavă C-27 J Spartan a Forțelor Aeriene, utilizată pentru transportul materialelelor donate de Papa Francisc, a adus în țară și echipa de 15 medici și asistenți români care au participat în două spitale din Lombardia la tratarea pacienților infectați cu noul coronavirus. Aceștia au fost întâmpinaţi, la aterizare, de premierul Ludovic Orban care a declarat: “Am ţinut în mod special să fiu prezent aici la revenirea în ţară a formidabilei echipe de medici, asistente care în mod voluntar au lucrat în Italia o perioadă de 17 zile şi prin solidaritate au fost alături de cadrele medicale din Italia şi de pacienţii italieni în bătălia contra Covid-19. Le transmit respectul, aprecierea mea şi le mulţumesc enorm pentru faptul că au transmis o imagine extrem de frumoasă despre România, nu numai în Italia, ci și la nivel european. Îi felicit şi le doresc succes în carieră”.
Autoritățile din România se așteaptă ca după data de 15 mai procentul contaminării populației cu noul coronavirus și rata mortalității să scadă la valori care permit relaxarea graduală a restricțiilor, cu mențiunea că deciziile luate vor fi cu risc controlabil, urmărindu-se permanent impactul acestora asupra situației epidemiologice.
Dacă apar situații cu risc crescut de infecție, atunci vor fi luate măsuri compensatorii sau se poate reveni la anumite măsuri restrictive. Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a precizat: “Să nu se aștepte lumea că vor fi măsuri de relaxare prin care se va reveni la ce a fost înaintea pandemiei”.
Există diverse opinii despre modul cum se vor aplica măsurile de distanțare socială, protecție personală și igienă în spații închise sau în aer liber, acasă, în mijloacele de transport sau la locul de muncă, în funcție de vârstă, categorie profesională, risc de infecție etc.
Sintagma “ori izolare, ori intubare” nu ajută la nimic, pentru că adevărul se află undeva la mijloc. Sunt șanse mici de stabilire a unor proceduri clare și sigure la nivel național pentru revenirea la normalitate, fiind și mai dificil de găsit la nivel continental, apoi mondial.
Epidemiologi germani de la Centrul Helmholtz pentru Cercetarea Infectiilor din Braunschweig au propus ca soluție provizorie pentru relaxarea restricțiilor emiterea “pașapoartelor de imunitate” persoanelor care au fost infectate, măsură susținută și de ministrul sănătății, Matt Hancock, din Marea Britanie. OMS a avertizat că “în acest moment al pandemiei, nu există dovezi suficiente cu privire la eficiența anticorpilor pentru a garanta acuratețea unui pașaport de imunitate sau al unui certificat fără risc”.
Ungaria, țară în care traficul internaţional de persoane pe cale rutieră, feroviară şi aeriană a fost suspendat, a permis tranzitarea de către turiști și muncitorii transfrontalieri doar prin puncte de frontieră și trasee prestabilite.
S-a ajuns la un flux de informații contradictorii prin mass-media atât de mare, încăt există dificultăți în selectarea celor veritabile pentru luarea deciziilor corecte, confuzia fiind generală atât în țară, cât și în străinătate.
Se pare că propunerea lui Adrian Streinu Cercel, director al Institutului Național de Boli Infecțioase “Prof. Dr. Matei Balș” și profesor universitar în cadrul Universității “Carol Davila”, de a menține în izolare controlată persoanele cu risc mare de contaminare, precum bătrânii și suferinzii, nu este lipsită de logică, chiar dacă este discriminatorie și dificil de aplicat într-un regim democratic.
Specialiștii ar trebui să analizeze posibilitatea imunizării pe cale naturală a populației, atunci când procentele de infectare și de mortalitate sunt menținute permanent sub control pentru a nu depăși anumite praguri stabilite în prealabil. Este sugestiv faptul că orașul Wuhan din China, locul unde a izbucnit pandemia, a revenit la normalitate, fiind eliminate total restricțiile de circulație impuse pe 23 ianuarie 2020.
Există viață și după pandemie, dar există și oameni fără scrupule de tipul “profitorilor de coronavirus”, beneficiarii unor proceduri incorecte de atribuire a contractelor, care amintesc de “îmbogățiții de război” din trecut, precum și investitori fără suflet, care cumpără pe nimic “tot ce se poate”, uneori prin aranjamente și încălcări ale dreptului internațional.
Politicienii din România trebuie să țină seama de posibilitățile oferite de suspendarea Pactului de stabilitate și de creștere al UE,care limitează pentru țările membre deficitul bugetar la 3%, iar datoria publică la 60% din PIB. Mai mult, România poate beneficia de 4 miliarde de euro din cei 37 de miliarde de euro alocați de Uniunea Europeană pentru achiziționarea unor echipamente de protecție și produse medicale, sprijinirea Întreprinderilor mici și mijlocii afectate de coronavirus, precum și a sectoarelor economice care au suferit pierderi majore.
Până la revenirea la starea de normalitate, se impune crearea unui fond consistent pentru gestionarea crizei din resurse interne, împrumuturi de la Banca Mondială și Banca Europeană de Investiții, finanțare de la UE etc. O importanță deosebită trebuie acordată relansării economiei, crearea de locuri de muncă și dezvoltarea IMM-urilor, precum și investițiilor în infrastructură, educație, sănătate și protecția mediului înconjurător. În competiția mondială, pe o piață reglată de mecanismul cerere-ofertă, vor câștiga firmele care se vor baza pe inovare și își vor adapta oferta de produse sau servicii la nevoile actuale și de perspectivă ale societății.
Din păcate, factorii de decizie din România nu au acționat eficient pentru utilizarea fondurilor europene alocate României în cadrul financiar multianual 2014-2020, care se ridică la 44,6 miliarde de euro, din care peste 24 de miliarde pentru politica de coeziune și aproape 20 de miliarde pentru politica agricolă și de dezvoltare rurală.
În propunerea Comisiei Europene pentru bugetul 2021-2027, România are alocate 27 miliardedeeuro pentru implementarea politicii de coeziune, investițiile în dezvoltare regională fiind orientate pe cinci priorități:
1) O Europă mai inteligentă, prin inovare, digitalizare, transformare economică și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii;
2) O Europă mai verde, fără emisii de carbon, punerea în aplicare a Acordului de la Paris, investiții în tranziția energetică către surse regenerabile și combaterea schimbărilor climatice;
3) O Europă conectată, cu rețele strategice de transport și digitale;
4) O Europă mai socială, pentru realizarea pilonului european al drepturilor sociale și sprijinirea calității locurilor de muncă, a învățământului, a competențelor, a incluziunii sociale și a accesului egal la sistemul de sănătate;
5) O Europă mai apropiată de cetățenii săi, prin sprijinirea strategiilor de dezvoltare conduse la nivel local și a dezvoltării urbane durabile în UE.
Ministerul Fondurilor Europene din România a propus pentru următorul exercițiu financiar implementarea următoarelor programe:
● Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD)
● Programul Operațional Transport (POT)
● Programul Operațional Creștere Inteligentă și Digitalizare (POCID)
● Programul Național de Sănătate (PNS) / Programul Operațional de Sănătate (POS)
● Programul Operațional Capital Uman (POCU)
● Programul Operațional Combaterea Sărăciei (POCS)
● Programele Operaționale Regionale – implementate la nivel de regiune (8 POR)
● Programul Operațional Asistență Tehnică – de tip multifond (POAT)
Îmi exprim speranța că, prin utilizarea eficientă a resurselor materiale, financiare și umane, România va atinge un nou stadiu de dezvoltare, iar calitatea vieții se va ridica la standarde europene pentru ca cetățenii săi să nu mai plece la muncă în străinatate.
În concluzie, se poate afirma că orice răscruce a istoriei poate reprezenta un nou drum pentru omenire, altfel spus, în prezent, există posibilitatea unor transformări majore ale lumii în care trăim. Dumnezeu să ocrotească omenirea!
Bibliografie
https://gov.ro/ro/info-coronavirus-covid-19
https://ro.wikipedia.org/wiki/COVID-19
www.fonduri-structurale.ro
https://raportuldegarda.ro/articol/distantare-sociala-comparatie-masuri-adpotate-state-spatiul-economic-european/
https://raportuldegarda.ro/articol/covid-19-raspuns-sistem-imunitar-inflamatie-organism-raspuns-la-infectie/
