Istoria reprezintă un reper esențial în conștiința unui popor, deoarece, prin cunoașterea trecutului, există șanse sporite pentru proiectarea optimă a societății de mâine. Subscriu la afirmația lui Nicolae Iorga: „Un popor care nu-și cunoaște istoria e ca un copil care nu-și cunoaște părinții”.
În funcţie de schimbările fundamentale la nivel politic, economic, social sau cultural, istoria universală a fost împărțită în patru epoci, și anume:
• Antichitatea -de la apariţia scrierii la căderea Imperiului roman de apus ( 476 d.Hr.);
• Evul mediu – de la 476 d.Hr. la Marile descoperiri geografice (1492,descoperirea Americii);
• Epoca modernă – de la Marile descoperiri geografice la Marea Revoluţie franceză din 1789;
• Epoca contemporană – de la Marea Revoluţie franceză până astăzi.
Datele sunt doar orientative, având în vedere că trecerea de la o epocă la alta se face prin etape intermediare care pot dura zeci sau sute de ani, în funcție de popor și influențele geopolitice, zona geografică în care se află.
Referitor la istoria românilor, este acceptată următoarea periodizare:
• Antichitatea – de la menţionarea primelor evenimente scrise despre daci (istoricul grec Herodot aminteşte de confruntarea în 514 î.Hr. dintre triburile dacice şi Darius, regele perşilor) la retragerea din 271 d.Hr. a administraţiei romane din Dacia;
• Perioada migraţiilor – de la sfârşitul secolului III (retragerea romanilor) până în secolul IX, atunci când unele izvoare scrise menționează formarea cnezatelor şi voievodatelor;
• Evul mediu – din secolul IX până în secolul XVIII (începutul epocii fanariote);
• Epoca premodernă – corespunde secolului XVIII (epoca fanariotă);
• Epoca modernă – din 1821 (revoluţia lui Tudor Vladimirescu) până în 1918 (Marea Unire);
• Epoca contemporană – din 1918 până astăzi.
Evoluția omenirii este mai degrabă dialectică, cu elemente de continuitate și discontinuitate, cu restructurări profunde și refacere pe noi nivele de organizare.
În lucrarea „Lumea în schimbare” am selectat evenimente care au marcat istoria modernă și contemporană a omenirii, conținutul fiind structurat în 11 capitole:
1. Renașterea speranțelor
2. Formarea națiunilor
3. Lumea postbelică
4. Începutul sfârșitului lagărului socialist
5. Opțiuni de organizare a omenirii
6. Evoluția tehnicii și tehnologiei
7. Declarația de la Sibiu
8. Repere din istoria României
9. Repere din istoria Republicii Moldova
10. Spectrul războiului
11. Ucraina ca o pradă
12. Evaluare decizională
………………………………………………………………………………………………………………………………….
Cei interesați de conținutul integral al lucrării “Lumea în schimbare” pot accesa link-ul
https://www.academia.edu/74073893/Lumea_in_schimbare
