România este un stat situat în spațiul carpato-danubiano-pontic din Europa Centrală, care se învecinează cu Bulgaria la sud, Serbia la sud-vest, Ungaria la nord-vest, Ucraina la nord și est, Republica Moldova la est, iar Marea Neagră se află la sud-est. Numele de “România” este derivat din “român”, cuvânt care provine din latinescul romanus (având semnificația de cetățean al Romei).
În cursul istoriei, diferite porțiuni din teritoriul actual al României au fost sub ocupația Imperiului Roman, Imperiului Otoman, Imperiului Rus și Imperiului Austro-Ungar.
România a apărut ca stat în anul 1859, prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn în Moldova şi Ţara Românească. Marele domnitor a realizat reforme îndrăzneţe pentru modernizarea Principatelor Unite, precum reforma agrară şi cea electorală, pe care le-ar fi continuat cu siguranţă, dacă nu ar fi fost obligat să abdice în 1866, în favoarea lui Carol de Hohenzollern–Sigmaringen.
Numele oficial de România a fost adoptat prin Constituţia din 1 iulie 1866, iar regimul politic a devenit de monarhie constituţională.
România şi-a proclamat independenţa faţă de Poartă pe 9 mai 1877, opţiune fundamentală apărată pe câmpul de luptă (Plevna, Smârdan, Rahova, Vidin). Noua situaţie creată este recunoscută pe plan mondial prin Tratatul de pace de la San Stefano (1878), care consfiinţea totodată autoritatea României asupra Dobrogei, însă teritoriile Cahul, Bolgrad şi Ismail din sudul Basarabiei (retrocedate Moldovei în 1856 prin Tratatul de la Paris) sunt încorporate Imperiului ţarist.
În anul 1918, Transilvania, Bucovina și Basarabia s-au unit cu România, formând România Mare (295.641 km2), până în ajunul celui de-al Doilea Război Mondial (1940), când, sub presiunea Germaniei naziste, a cedat teritorii Ungariei (nord-estul Transilvaniei), Bulgariei (Cadrilaterul) și Uniunii Sovietice (Basarabia, Herța și Bucovina de Nord).
Organizarea lumii postbelice (regimul politic şi trasarea frontierelor) a fost decisă de puterile aliate încă de la Conferinţa de la Yalta (4-11 februarie 1945) și Conferinţa de la Postdam (17 iulie-2 august 1945), urmate de Tratatul de pace de la Paris (semnat în 10 februarie 1947), prin care România a recuperat Transilvania de Nord din teritoriile cedate.
În istoria românilor, data de 1 decembrie 1918, când s-a realizat Marea Unire prin reîntregirea teritoriul românesc cu Transilvania, reprezintă o etapă importantă în lupta pentru unitate națională, fapt care justifică stabilirea pe 1 decembrie a Zilei Naționale (prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990).
După înlăturarea regimului comunist (1989) și instaurarea unui regim democratic, România a devenit republică semi-prezindențială, care a aderat la NATO (2004) și la Uniunea Europeană (2007).
România are diverse tipuri de unități acvatice (fluvii și râuri, lacuri, ape subterane, ape marine) și beneficiază de o diversitate a formelor de relief (35% munți, 35% dealuri și podișuri și 30% câmpii) .
Pe teritoriul României, Munții Carpați au o lungime de 910 km și o altitudine maximă de 2544 m (vârful Moldoveanu din Munții Făgăraș), având la exterior un inel de dealuri (Subcarpații și Dealurile de Vest). În est și sud se află patru podișuri (Moldovei, Dobrogei, Getic, Mehedinți), iar în sud și vest se întind două mari câmpii (Câmpia Română și Câmpia de Vest), Delta Dunării fiind cea mai joasă regiune a țării (sub 10 m altitudine).
România are o climă temperat-continentală și o suprafață de 238 391 km², la care se adaugă 23 700 km² din platforma Mării Negre. Este al nouălea stat din UE după suprafața teritoriului și al șaptelea după numărul populației (peste 20 milioane de locuitori).
Din punct de vedere al organizării administrativ-teritoriale, România are 2 685 de comune, 263 de orașe și 41 de județe, la care se adaugă municipiul București.
Pentru optimizarea dezvoltării economice, în anul 1998 s-au înființat opt regiuni de dezvoltare (Nord-Vest, Nord-Est, Sud-Vest, Sud-Est, Sud, Vest, Centru, București și Ilfov), nu sunt unități administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridică, fiind rezultatul unui acord liber între consiliile județene și cele locale.
………………………………………………………………………………………………………………………………….
Cei interesați de conținutul integral al lucrării “România fascinantă” pot accesa
https://www.academia.edu/41711645/Romania_fascinanta
https://iteach.ro/pg/blog/vasile.tudor/read/112316/peregrinari-prin-romania
https://iteach.ro/pg/blog/vasile.tudor/read/112281/drumuri-montane-celebre
https://iteach.ro/pg/blog/vasile.tudor/read/112052/lacasuri-sfinte
https://iteach.ro/pg/blog/vasile.tudor/read/112014/castele-si-cetati
https://iteach.ro/pg/blog/vasile.tudor/read/111953/centre-urbane-din-romania
https://iteach.ro/pg/blog/vasile.tudor/read/111980/cele-mai-vechi-asezari-urbane-din-romania
