Nașterea unei ființe umane în această Lume încărcată de mister înseamnă o nouă filă în cartea vieții, care va fi completată progresiv în călătoria prin Existență.
În clipe de reflecție este firesc să ne întrebăm: cine suntem, de unde venim și încotro ne îndreptăm pe Terra – planeta din Sistemul solar care poartă omenirea în istorie.
Istoria reprezintă un reper esențial în devenirea umană, deoarece, prin cunoașterea trecutului, există șanse sporite pentru proiectarea optimă a societății de mâine. Subscriu la comparația sugestivă a lui Nicolae Iorga: “Un popor care nu-și cunoaște istoria e ca un copil care nu-și cunoaște părinții”.
La orizontul dintre diagnoză și prognoză, stabilirea justă a criteriilor de selecție și finalizarea unor oportunități într-un anumit context istoric reprezintă o mare responsabilitate pentru factorii de decizie la nivel local, zonal, național și chiar mondial.
După părerea unor gânditori, societatea evoluează dialectic pe o traiectorie în spirală, prin depășirea contradicțiilor, transformarea acumulărilor cantitative în salturi calitative, precum și prin mecanismele negării negației.
În aspirația la fericire, destinul omului și cel al societății seamănă într-un fel: cu bune și rele, cu lumini și umbre, uneori apăsat de melancolie și tristețe, alteori maiestos și încărcat de iubire, întotdeauna presărat cu speranță și dor de mai bine. Să nu se uite că omenirea a trecut prin crize majore, războaie și calamități naturale, dar și-a revenit prin forțe proprii, renăscând ca și pasărea Phoenix din propria cenușă. Atunci când societatea se află la o răscruce a istoriei, politicienii trebuie să analizeze cu responsabilitate și profunzime direcțiile de urmat, având în vedere că deciziile acestora pot afecta pe termen mediu și lung viața generațiilor viitoare.
Românii au rădăcini adânci și o istorie zbuciumată în spațiul ondulat de la Dunăre, Carpați și Marea Neagră, care a fost dăruit de Dumnezeu cu peisaje magnifice și bogății diverse.
Uneori, politica diplomatică a conducătorilor nu a fost suficientă, iar strămoșii au trebuit să lupte pentru a-și apăra glia și identitatea spirituală de interesele marilor puteri. Mulți dintre ei au plătit cu prețul vieții demnitatea și hotărârea nestrămutată de a păstra pentru posteritate această “insulă de latinitate în oceanul slav”.
În acest registru emoțional, am realizat lucrarea “Lumea în care am ajuns”, în care am pus în evidență evenimentele marcante ale culturii și civilizației pe Terra.
Pentru documentare, am folosit diverse surse de informare scrise, dar un impact deosebit au avut peregrinările prin țară în care am vizitat locurile cu rezonanță în inimile românilor.
Să nu se uite că România înseamnă cei ce suntem, cei care am fost și cei care vor trăi în această zonă unică a Europei. Dacă în cursul lecturării lucrării, stimați cititori, veți reflecta la acest adevăr cu valoarea unei credințe de suflet, atunci a fost atins un obiectiv important, iar efortul pe care l-am depus a fost răsplătit.
Cuprins
I. România în care trăim
1.1. Informații generale
1.2. Orașe din România
1.3. Drumuri celebre
1.4. Lăcașuri sfinte
1.5. Castele și cetăți
1.6. Cele mai vechi așezări urbane din România
1.7. Atracții turistice
1.8. Raportare la universul popular românesc
1.9. Imagini de la Muzeul Naţional al Satului ,,Dimitrie Gusti
1.10. Conexiuni cu istoria II. România profundă
III. Repere din literatura română
IV. Personalități din istoria românilor
V. Istoria culturii și civilizației
5.1. Zorii omenirii
5.2. Antichitatea
5.3. Evul Mediu
5.4. Renașterea
5.5. Istoria modernă și contemporană
5.6. Citate din tezaurul universal de înțelepciune
VI. Cu Basarabia în suflet
VII. Evoluția omenirii
Bibliografie
………………………………………………………………………………………………………………………………….
Cei interesați de conținutul integral al lucrării “România profundă” pot accesa link-ul
https://www.academia.edu/50345270/Lumea_in_care_am_ajuns